Târgul de Fete de pe Muntele Găina.
Evenimentul este organizat în a treia duminică a lunii iulie. Pe vremuri, ritualul începea sâmbătă seară, când se adunau feciorii. Peste noapte, tinerii cântau si beau ţuică. În zori, apăreau fetele şi nevestele, şi toată petrecerea se muta pe creasta Găina. Dansul era obligatoriu, ca flăcăii să vadă că fata nu schiopăta. Se înfiripa si negoţul: după locul de obârşie, negustorii vindeau fie cireşe şi miere, fie rachiu, fie ciubere sau oale smalţuite. Momentul cel mai important îl reprezenta "târguirea" fetelor. Părinţii puneau pe masă plăcintă, găini fripte, palincă, iar tatăl băiatului se înfăţişa şi începeau "negocierile". Dacă părinţii cădeau la înţelegere, fata era invitată la joc si apoi cântărită pe o scândură în balans, la capătul căreia era pusă zestrea.
Legenda Muntelui Găina
Se povesteşte că, odată în vârful muntelui, trăia o zână frumoasă fără seamăn şi tare bogată. Ea avea o găină care făcea zilnic miraculoase ouă de aur. Şi o data pe an, zâna dăruia câte un ou de aur, ca zestre unei fete sărace şi cuminţi. Rând pe rând treceau anotimpurile şi nimeni nu cutezase să curme liniştea din viaţa zânei, iar oamenii când aveau nevoie de un sfat ori de un mic ajutor, apelau totdeauna la dânsa.
Într-o bună zi, însă, cinci tineri din Vidra, îmbrăcaţi în straie femeieşti, s-au furişat la zâna muntelui şi, iscodind unde se află găinuşa, au şterpelit-o împreună cu un coş plin cu ouă de aur. Fugind de le scăpărau picioarele, unul dintre ştrengari scapă coşuleţul pe jos, ouăle rostogolindu-se pană-n apele învolburate ale Arieşului. Au ascuns apoi găina în munţii Abrudului care, cum se ştie, adăpostesc multă bogăţie înlăuntrul lor. Suparată, crăiasa băilor de aur a părasit pentru veşnicie acele tărâmuri, plecând spre alte zări mai îndepărtate. De atunci, tinerii s-au învăţat să urce, în a treia duminică a lui iulie, pe culmea platoului Găina (1486 m), nădăjduind că poate într-o zi o vor mai întâlni.
 
|
